Monthly Archives: July 2016

cocota de bucurești și shoppingul la londra

se dă o cocotă de bucurești. vedetă wannabe care se prelinge pe la televizor fără să aibă vreun talent adevărat sau vreo părere personală. o ființă cu o identitate falsă, creată doar pentru senzațional și pe care toată țara o invidiază, fără a ști că e doar o carapace. e ca și cu cum ai fi invidios pe coada păunului; adunătura aia de pene nu face decât să fure atenția femelei cât să îi dea timp masculului să o f(ugărească).

cocota noastră merge la londra. oraș mare, vestit pentru magazinele primitoare și serviciile minunate. te-ai aștepta ca minunata făptură, mai ales că are veleități de designer, să dea raite prin mayfair, pe la buticurile dă firmă, să se preumble pe la chanel, maison margiela, burberry, marc jacobs, celine etc.

rucsac louisvouittonesc

doar că masculul feroce se aruncă, cu tot cu rucsacul lui de firmă louisvuittonească, in primark. acum: primark e un fel de dragonul roșu. doar că fără mâncare chinezească. haine făcute la grămadă în china, bangladesh, india etc. un bazar cu de toate pentru toți. haine ieftine pentru o purtare. accesibile spre ridicol de ieftine și prost făcute.

vedeta noastră umblă mândră și cum are nevoie de un coș pentru pradă, se adresează unei angajate, bâlbâindu-se în romgleză. cum ghinionul te urmărește și la capătul lumii, angajata e româncă. dar pentru că urmează regulile unui bun customer service, se adresează omului în engleză: “Hi, how may I help you?”. engleza asta e grele și bâlbele nu o ajută să înțeleagă ce vrea clientul, așa că decide să i se adreseze în româna noastră de toate zilele. “sunteți Cutărescu, nu-i așa? cum pot să vă ajut?”

cu fața schimonosită de dezgust și oripilat că a fost recunoscut, rușinat că nu știe engleză, îngâimă : “m-am pierdut pentru o secundă acolo și nu-mi găseam cuvintele, dar am nevoie de un coș”.

și pentru că nu în fiecare zi ai șansa să întâlnești o asemenea vedetă, angajata plusează : “nu mi-aș fi imaginat că dumneavoastră vă faceți cumpărăturile în Primark!”.  înghițind în sec și rușinat  până la paroxism : “aaaa, nu. nu fac asta. sunt cu o prietenă”.

și plecă apoi plecă să se plimbe singur pentru vreo juma de oră prin vizoarele neiertătoare ale altor români angajați acolo.

nu sunt eu cea din poveste, dar mi-am frecat coatele pe acolo și am povestea la prima mâna, direct de la angajată. nu e primarkul locul cel mai nașpa de pe planeta asta, dar când te crezi cel mai fashionable și ții coada sus, să nu te miri că îți bagă cineva bețe în fund când ești prins cumpărând boarfe ieftine ca apoi să te lauzi că ai făcut shopping la londra.

 

 

Advertisements

Scufiţa Roșie la chinezi

Cum ar arăta conversaţia dintre Scufţa Roșie și lup din punct de vedere acupuncturist:

– Vai, bunico, ce cercei mari ai!

– Ca să te văd mai bine, scufiţo!

 

il_570xN.453636472_fwq5


vecini de baltă {1}

unul din cei trei oameni cu care împart casa e roșcat. da’ roșcat perfect. ca în reclame.

red beard

iar când omul își aranjează barba e ca și cum cineva ar da morcovi pe răzătoare în baie.