cugetări

În sala de aşteptare a unui cabinet medical, îl aştept pe Doctor. Oameni cu diverse afecţiuni, bătrâni şi o grămadă de mămici cu plozii agăţaţi de fuste. Şi între două ţipete nedescifrabile ale unui copil, mintea mea se minunează de cât de bine e să nu ai copii, să scapi de atâtea griji… şi cât de dificil este să creşti un pui de om. ca să nu mai zic de educaţie.

Dar, două lucruri am învăţat observându-i pe cei mult mai curajoşi: 1. întotdeauna educaţia va accentua tarele cu care ne naştem, fie că sunt fizice, psihice sau sufleteşti. 2. copii sunt precum animalele: dacă nu le acorzi atenţie, nu vor simţi nevoia să se gudure.

Advertisements

About Mormolocul Alpha

pui de amfibian, iubit al ploii, respir prin piele si uneori musc din confrati... View all posts by Mormolocul Alpha

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: