Monthly Archives: October 2012

bluer and bluer

Advertisements

to be or not to be… a geek


on s’est connu qu’un moment


balayez, mes amis, balayez

dimineaţa, înainte de a merge la muncă, avem pauză de covrig. şi de cafea. şi de soare. pe caldarâm.

Blonda stă la coadă, eu mă întreţin cu Doctorul. îmi povesteşte despre parcul de peste stradă, despre cât de grozav e sportul la casa omului şi mai ales despre vulpea ce-l pândeşte în fiecare dimineaţă când iese la jogging.

brusc, hârşşşşşş-hârşşşşşşş, şi ochii îmi zburdă spre zgomot. o duduie făcea trotuarul. îl făcea curat. cu o mătură. adicătelea aduna praful depus peste noapte în faţa patiseriei (pentru că duduia lucra acolo, avea uniformă albă, curată, ciorapi albi, impecabili, cască albă sub care-şi ascundea cosiţele brunete, şoşoni albi etc)

după cum spuneam, impecabil. total pe dos era modul în care dădea cu mătura. îşi întindea braţele cât de mult putea, îşi covrigea puţin coloana, îşi azvârlea capul în faţă, îşi îndreapta puternic picioarele, îşi pironea privirea pe dunga de asfalt ce urma să fie curăţată şi cu o mişcare lungă, uniformă, uşor ondulată, trăgea apăsat tot praful exact în şoşonii curaţi. şi încă o dată. dâră cu dâră, gunoiul de pe trotuar se aduna civilizat într-un mormam la picioare ei. rotocoale de praf dansau în lumină apoi se aşezau domesticite pe picioarele ei. se îngrămădeau chicotind în găurile papucilor şi se afundau cu zgomot până în ciorapi (ăia impecabili).

toată scena a durat vreo 3 minute. minute în care am stat cu gura căscată ca la circ. eram departe, dar praful năzdrăvan, zdruncinat din tihnă cu atâta patos, s-a îndreptat şi spre mine. am închis gura. aveam doar juma’ de pumn de nisip între dinţi. o nimica toată.

să vezi cât praf a ieşit din şoşonii ei direct în vitrina cu pricomigdale şi amandine atunci când a tropăit veselă prin magazin.


cât dor?

cât dor poţi să aduni într-o viaţă?  cât pentru încă 6 vieţi.
cât dor simt toţi oamenii laolaltă?  cât pentru tot universul.
cât dor pot eu să adun într-un an?  cât să mă ţină înca vreo 3.
cât dor pot să duc?  cât îmi dai.
cât dor poate să-mi fie de tine?  cât vrei?